Glosar

Vocabularul protecției datelor

Fiecare termen este explicat pe baza unei pagini oficiale, citată dedesubt. Aceste explicații au rol informativ și nu înlocuiesc un sfat juridic.

„cont sigur”: Poliția Română descrie o înșelăciune în care un fals angajat al băncii, apoi un fals polițist, cer victimei să transfere banii într-un „cont sigur”. Banii transferați astfel sunt pierduți, iar victima nu mai are control asupra lor.; Sursă : Poliția Română: Tehnica de tip spoofing, o altă metodă de înșelăciune
acces ilegal la un sistem informatic: Codul penal incriminează accesul fără drept la un sistem informatic. Legea prevede forme agravate, de pildă când accesul urmărește obținerea de date informatice.; Sursă : Codul penal, art. 360 (legislatie.just.ro)
ANSPDCP: Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal primește, analizează și soluționează plângerile privind prelucrarea datelor personale, în temeiul RGPD sau al altor norme aplicabile.; Sursă : ANSPDCP: Procedura de soluționare a plângerilor
Biroul de Credit: Biroul de Credit S.A. oferă informații de credit despre persoane și companii. Acestea sprijină evaluarea bonității de către instituțiile participante, iar solicitările se pot depune online sau prin canalele oficiale.; Sursă : Biroul de Credit: pagina de start
comunicări comerciale nesolicitate: Legea 506/2004 interzice mesajele de marketing prin apeluri automate fără operator uman, fax sau e-mail, fără acordul prealabil expres al destinatarului. E-mailurile comerciale care ascund identitatea expeditorului sunt interzise.; Sursă : Legea nr. 506/2004, art. 12 (legislatie.just.ro)
consimțământ: Operatorul trebuie să poată demonstra că ați consimțit la prelucrare. Absența unui răspuns sau casetele bifate în prealabil nu constituie consimțământ, iar retragerea acestuia trebuie să fie la fel de simplă ca acordarea lui.; Sursă : ANSPDCP: Întrebări frecvente
creare de profiluri: Crearea de profiluri este orice prelucrare automată a datelor personale prin care se evaluează aspecte personale ale unei persoane, precum situația economică, preferințele, interesele, comportamentul sau locul în care se află.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 4
date biometrice: Sunt date personale rezultate din prelucrarea tehnică a caracteristicilor fizice, fiziologice sau comportamentale ale unei persoane, care permit identificarea ei unică, cum ar fi imaginile faciale sau amprentele.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 4
date cu caracter personal: Sunt date cu caracter personal orice informații despre o persoană fizică identificată sau identificabilă, direct sau indirect, de pildă prin nume, număr de identificare, date de localizare sau un identificator online.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 4
date privind sănătatea: Sunt datele personale legate de sănătatea fizică sau mentală a unei persoane, inclusiv serviciile medicale primite, care dezvăluie informații despre starea ei de sănătate.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 4
DNSC: Directoratul Național de Securitate Cibernetică, fost CERT-RO. Îl puteți anunța despre o fraudă și puteți discuta cu un specialist în atacuri cibernetice, după ce ați contactat banca și Poliția.; Sursă : SigurantaOnline: Ce fac în caz de fraudă
dreptul de acces: Aveți dreptul să aflați de la operator dacă vă prelucrează datele și, dacă da, să primiți acces la ele, împreună cu informații despre scopuri, categorii de date și destinatari. Operatorul furnizează o copie a datelor.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 15
dreptul la opoziție: Vă puteți opune, din motive legate de situația dumneavoastră, prelucrării bazate pe interesul public sau pe interesul legitim al operatorului. Operatorul se oprește, cu excepția cazului în care demonstrează motive legitime și imperioase.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 21
dreptul la portabilitatea datelor: Puteți primi datele pe care le-ați furnizat operatorului într-un format structurat, utilizat curent și care poate fi citit automat, și le puteți transmite altui operator. Se aplică prelucrărilor automate bazate pe consimțământ sau pe contract.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 20
dreptul la rectificare: Aveți dreptul să obțineți de la operator, fără întârzieri nejustificate, corectarea datelor inexacte care vă privesc și completarea celor incomplete.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 16
dreptul la restricționarea prelucrării: Puteți cere restricționarea prelucrării, de exemplu cât timp contestați exactitatea datelor sau când prelucrarea este ilegală și vă opuneți ștergerii lor. Datele sunt atunci marcate pentru a limita utilizarea lor viitoare.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 18
dreptul la ștergerea datelor: Cunoscut și ca „dreptul de a fi uitat”: puteți cere operatorului ștergerea datelor, de pildă când nu mai sunt necesare scopului inițial sau când vă retrageți consimțământul. Dreptul are și excepții prevăzute de regulament.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 17
drepturile persoanei vizate: RGPD recunoaște dreptul la informare, de acces, de rectificare, de ștergere („dreptul de a fi uitat”), de restricționare a prelucrării, de portabilitate și de opoziție. Operatorul trebuie să răspundă în cel mult o lună, termen prelungibil cu două luni.; Sursă : ANSPDCP: Întrebări frecvente
fals consilier bancar: Infractorul se prezintă ca angajat al unei bănci și folosește numere ale acesteia. Creează presiune emoțională și cere date personale, de autentificare sau bancare, sub pretextul unei „fraude”. Băncile nu cer parole sau date de pe card.; Sursă : SigurantaOnline: avertisment Poliția Română, DNSC și ARB privind apelurile false (spoofed)
fals informatic: Constituie infracțiune fapta de a introduce, modifica sau șterge fără drept date informatice, ori de a restricționa accesul la ele, rezultând date necorespunzătoare adevărului, pentru a fi folosite cu efecte juridice.; Sursă : Codul penal, Falsul informatic (legislatie.just.ro)
fraudă CEO: Fraudă prin mesaje false care par trimise de conducerea unei firme și cer plăți urgente. Verificați cererea cu persoana în cauză, prin datele de contact cunoscute, și anunțați banca.; Sursă : SigurantaOnline: Cele mai frecvente tipuri de fraude din România
fraudă cu facturi: Fraudă în care IBAN-ul unui furnizor este schimbat pe o factură. Confirmați numărul de cont cu furnizorul și cereți băncii să investigheze tranzacția.; Sursă : SigurantaOnline: Cele mai frecvente tipuri de fraude din România
fraudă informatică: Fapta de a introduce, transmite, modifica sau șterge date informatice, ori de a bloca funcționarea unui sistem informatic, pentru a obține un beneficiu material, dacă se produce o pagubă unei persoane. Este infracțiune în Codul penal.; Sursă : Codul penal, art. 249 (legislatie.just.ro)
fraudă pe platformele de comerț electronic: Pe site-uri de anunțuri, infractorul poate fi cumpărător fals, care trimite un link de „încasare” ce cere datele cardului, sau vânzător fals, cu anunțuri la prețuri avantajoase. Nu comunicați datele cardului în niciun canal.; Sursă : SigurantaOnline: Cele mai frecvente tipuri de fraude din România
fraudă prin aplicații de mesagerie: Poliția Română a semnalat mesaje de la un contact cunoscut, cu un link către un fals sondaj de vot. Odată ce accesați linkul, infractorii vă pot configura contul de WhatsApp pe un alt dispozitiv și îl pot folosi pentru a cere bani.; Sursă : SigurantaOnline: Prevenirea fraudelor prin aplicații de mesagerie
inginerie socială: Ingineria socială înseamnă manipularea utilizatorilor pentru a-i face să dezvăluie informații confidențiale sau să efectueze acțiuni care le compromit datele. Se află la baza multor escrocherii telefonice și prin mesaje.; Sursă : SigurantaOnline: Cele mai frecvente tipuri de fraude din România
încălcarea securității datelor: Operatorul trebuie să notifice autoritatea, fără întârzieri nejustificate și, dacă este posibil, în cel mult 72 de ore, orice încălcare a securității datelor care poate genera un risc pentru drepturile persoanelor.; Sursă : ANSPDCP: Întrebări frecvente
înșelăciune: Codul penal definește înșelăciunea drept inducerea în eroare a unei persoane, prin prezentarea ca adevărată a unei fapte mincinoase, pentru a obține un folos patrimonial injust, dacă s-a pricinuit o pagubă.; Sursă : Codul penal, art. 244 (legislatie.just.ro)
malware: Malware înseamnă software rău intenționat, conceput să provoace daune sau să execute acțiuni nedorite pe un computer sau alt echipament. Include viruși, viermi, cai troieni și spyware.; Sursă : SigurantaOnline: Cum să preveniți și să eliminați malware-ul
număr falsificat: ANCOM numește „CLI spoofing” afișarea unui număr de telefon care nu aparține celui care sună, adesea un număr real al altui utilizator. De aceea nu vă bazați doar pe numărul afișat și verificați apelul prin numărul oficial al instituției.; Sursă : ANCOM: Spoofing prin intermediul numărului de telefon
operator: Operatorul este entitatea care stabilește scopurile și mijloacele prelucrării datelor cu caracter personal. Este cel căruia vă adresați mai întâi pentru a vă exercita drepturile prevăzute de RGPD.; Sursă : ANSPDCP: Întrebări frecvente
operatori asociați: Când doi sau mai mulți operatori stabilesc împreună scopurile și mijloacele prelucrării, sunt operatori asociați. Ei împart responsabilitățile printr-un acord, inclusiv pentru exercitarea drepturilor persoanelor vizate.; Sursă : ANSPDCP: Întrebări frecvente
persoană împuternicită de operator: Este persoana sau organismul care prelucrează datele personale în numele operatorului, de exemplu un prestator care stochează sau trimite date pentru o firmă.; Sursă : ANSPDCP: Întrebări frecvente
persoană vizată: Persoana vizată este persoana fizică identificată sau identificabilă la care se referă datele personale. Dumneavoastră sunteți persoana vizată pentru datele care vă privesc.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 4
phishing: Phishing-ul este o metodă prin care infractorii încearcă să obțină date personale și de autentificare sau să vă determine să accesați site-uri false, de pildă prin e-mailuri care par trimise de o bancă.; Sursă : SigurantaOnline: Cele mai frecvente tipuri de fraude din România
plângere la ANSPDCP: Orice persoană vizată care consideră că prelucrarea datelor sale încalcă legea poate depune plângere. Se depune în scris, în română sau engleză, inclusiv prin formularul electronic, iar depunerea este, de regulă, gratuită.; Sursă : ANSPDCP: Procedura de soluționare a plângerilor
plângere la Poliție: După o fraudă prin care v-au fost extrași bani, banca se anunță imediat pentru blocarea cardului. Plângerea depusă la Poliție este necesară pentru deschiderea unei investigații.; Sursă : SigurantaOnline: Ce fac în caz de fraudă
prelucrare: Prelucrarea înseamnă orice operațiune efectuată asupra datelor personale, automatizată sau nu: colectarea, stocarea, consultarea, utilizarea, divulgarea, ștergerea sau distrugerea lor.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 4
pseudonimizare: Pseudonimizarea este prelucrarea datelor astfel încât acestea să nu mai poată fi atribuite unei persoane fără informații suplimentare, păstrate separat și protejate prin măsuri tehnice și organizatorice.; Sursă : EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679, art. 4
responsabil cu protecția datelor: Responsabilul cu protecția datelor (DPO) este desemnat, printre altele, de autoritățile publice și de operatorii care monitorizează sistematic persoane pe scară largă. Este punct de contact pentru persoanele vizate și pentru autoritate.; Sursă : ANSPDCP: Întrebări frecvente
RGPD: Regulamentul (UE) 2016/679, numit Regulamentul General privind Protecția Datelor, se aplică din 25 mai 2018. Autoritatea română de supraveghere pune la dispoziție pe site textul și formularele aferente.; Sursă : ANSPDCP: Plângeri RGPD
smishing: Smishing-ul este varianta phishing-ului prin SMS-uri care par trimise de bănci. Mesajul duce la un site clonat, unde vi se cer datele cardului sau alte date personale.; Sursă : SigurantaOnline: Cele mai frecvente tipuri de fraude din România
spear-phishing: Spear-phishing-ul este o fraudă prin e-mail sau alte mijloace electronice, îndreptată către o țintă precisă și care pretinde că vine de la un expeditor de încredere. Urmărește de obicei furtul de date personale sau instalarea de malware.; Sursă : SigurantaOnline: Spear-phishing, ce este și cum ne putem proteja
spoofing: În cazul apelurilor, spoofing-ul este tehnica prin care atacatorul își modifică numărul, astfel încât pe ecranul dumneavoastră apare un alt număr, de obicei al unei bănci, pentru a vă face să credeți că interlocutorul este legitim.; Sursă : SigurantaOnline: avertisment Poliția Română, DNSC și ARB privind apelurile false (spoofed)