Fals angajat al băncii: cum recunoașteți frauda

Telefonul sună, iar pe ecran apare numele sau numărul băncii dumneavoastră. Vocea de la capătul firului este calmă și profesionistă: cineva a cerut un credit pe numele dumneavoastră, un cont suspect a fost deschis sau banii sunt în pericol. Singura soluție, spune apelantul, este să acționați chiar acum. Așa începe o fraudă pe care Poliția Română, DNSC și Asociația Română a Băncilor (ARB) o descriu în mai multe avertismente publice. Ghidul de mai jos explică cum o recunoașteți și ce faceți, pe baza acestor surse.

Este informare generală. Pentru situația dumneavoastră concretă, banca și Poliția sunt interlocutorii potriviți.

Răspunsul scurt: închideți și sunați dumneavoastră banca

Poliția Română reamintește, într-un avertisment din 20 februarie 2026, că nicio instituție bancară, nicio structură de poliție și nici Banca Națională a României nu solicită prin telefon coduri SMS, parole, PIN-uri, datele cardului sau transferul banilor într-un „cont sigur”. Recomandarea este să întrerupeți imediat conversația și să contactați direct instituția, folosind exclusiv datele ei oficiale de contact.

Concret:

1. Închideți apelul. Nu aveți de ce să vă justificați.
2. Nu dați coduri. Nici parole, PIN, datele cardului sau codurile primite prin SMS ori în aplicație.
3. Nu mutați bani, oricât de urgent ar suna cererea.
4. Sunați dumneavoastră banca, nu apelantul. Folosiți numărul de pe card, din aplicația băncii sau de pe site-ul ei oficial, nu un număr dictat în apel.

Vedeți ce date despre dumneavoastră sunt publice

Un apelant care vă știe numele, adresa sau numărul de telefon pare mai credibil. Remove Me face o analiză gratuită, fără înregistrare. Căutăm în surse publice, în scurgerile de date cunoscute (prin Have I Been Pwned) și într-un registru de brokeri de date. Raportul se deschide cu un cod din 6 cifre trimis pe adresa dumneavoastră de e-mail. Remove Me nu trimite încă cereri de ștergere în numele dumneavoastră și nu promite că vreun site vă va șterge datele. Începeți analiza gratuită.

Cum arată apelul

Descrierile oficiale se aseamănă între ele. Iată elementele care revin:

• Un număr care pare cunoscut. În unele cazuri se folosește tehnica „spoofing”, prin care numărul afișat pare al unei instituții oficiale. Poliția precizează că un număr aparent legitim nu dovedește că apelul este autentic.
• O poveste cu credit sau cont suspect. Într-un avertisment din 15 mai 2024, Poliția, DNSC și ARB descriu un scenariu în care victimei i se spune că un credit solicitat de ea a fost aprobat. După ce răspunde că nu a cerut niciun credit, apelantul sugerează o fraudă și cere date personale, de autentificare și bancare pentru a o „raporta” și a recupera banii.
• Mai mulți „interlocutori”. Campania „Uniți împotriva escrocheriilor” descrie victime pasate între un presupus angajat al băncii, un presupus polițist și un presupus reprezentant al BNR, toate numerele fiind falsificate. Conform aceleiași pagini, victimei i se cere să mute economiile într-un cont despre care se spune că este „sigur”.
• Nume și documente false. Potrivit Poliției, autorii folosesc un limbaj profesionist, invocă nume reale ale unor angajați și pot trimite imagini ale unor legitimații sau documente falsificate.
• Presiune și secret. Autorii susțin uneori că angajați ai băncii ar fi implicați în fraudă și insistă să nu verificați informațiile pe alte canale, ci să acționați imediat. Conversația este mutată frecvent pe aplicații de mesagerie, unde victima primește instrucțiuni pentru transferuri.
• Variante cu credit și bancomat de criptomonede. Pagina campaniei descrie și o variantă în care victima este îndemnată să contracteze un credit și să depună banii la un bancomat de criptomonede, folosind coduri QR, apoi să șteargă conversația.

Faptul că apelantul cunoaște date despre dumneavoastră sau vă numește un angajat real nu dovedește nimic. Ceea ce contează este ce vi se cere.

De ce nu vă puteți baza pe numărul afișat

ANCOM explică spoofingul drept afișarea unui număr care nu aparține persoanei care apelează efectiv. Infractorii folosesc numere reale ale altor utilizatori, ca apelurile să pară de încredere. Potrivit comunicatului din 8 octombrie 2025, ANCOM a stabilit blocarea apelurilor inițiate din afara României care afișează fals numere naționale de telefonie fixă. Măsura nu poate fi aplicată în prezent numerelor de telefonie mobilă, pentru că ar putea afecta utilizarea lor legitimă în roaming, iar operatorii nu pot împiedica în totalitate apelurile frauduloase. Detaliile sunt în ghidul despre spoofing și numerele falsificate.

Ce faceți în timpul apelului

• Spuneți că sunați dumneavoastră înapoi și închideți. Insistența ca să nu verificați informația pe alt canal este un semn de alarmă, nu un motiv să rămâneți în linie.
• Nu continuați conversația pe aplicații de mesagerie și nu urmați instrucțiuni de transfer primite acolo.
• Nu instalați aplicații la cererea unui apelant. Directoarea executivă a ARB menționează, în campania „Uniți împotriva escrocheriilor”, riscul instalării de aplicații la cererea fraudatorilor.
• Nu mutați economii „pentru a le securiza” și nu contractați un credit la cererea unui apelant: sunt cereri tipice ale schemei descrise de campanie.
• Folosiți o „parolă de familie”, sugerată de campania SigurantaOnline: un cuvânt sau o expresie știută doar de apropiați, cu care puteți verifica dacă vocea de la telefon aparține într-adevăr unei rude.

Dacă ați spus deja date sau ați mutat bani

Acționați repede și în această ordine, după ghidurile oficiale:

1. Sunați banca, pe canalele oficiale, și cereți blocarea cardului și a accesului la banking. Băncile oferă de obicei mai multe căi: de exemplu, Banca Transilvania indică pe pagina sa de siguranță blocarea cardului din aplicație, prin BT Visual Help sau prin call center, precum și contestarea tranzacțiilor nerecunoscute, pe care banca spune că va încerca să le recupereze. Nu putem promite însă un rezultat.
2. Păstrați dovezile. Poliția recomandă să păstrați mesajele, adresele site-urilor, capturile de ecran și dovezile tranzacțiilor.
3. Sesizați Poliția. Ghidul „Ce fac în caz de fraudă?” al campaniei SigurantaOnline pune plângerea la Poliție ca pas necesar pentru deschiderea unei investigații. Pașii sunt în ghidul despre plângerea penală pentru înșelăciune.
4. Notificați DNSC. Poliția indică numărul 1911 și platforma pnrisc.dnsc.ro; avertismentul din 2024 menționează și adresa alerts@dnsc.ro.
5. Schimbați parolele de la banking și de la e-mail de pe un dispozitiv de încredere, dacă ați dat date de acces.

Despre ce șanse există de a recupera banii citiți recuperarea banilor după o înșelăciune. Despre cine primește ce, vedeți DNSC sau Poliția: unde raportați o fraudă online.

Ce nu face niciodată banca

Pe baza avertismentelor citate, o bancă nu:

• cere prin telefon coduri SMS, parole, PIN-uri sau datele cardului;
• vă cere să transferați banii într-un „cont sigur”;
• sună pentru a anula credite sau pentru a promite recuperarea unor sume (avertismentul comun din 2024).

Dacă un apel nu respectă aceste reguli, închideți, chiar dacă sună convingător. Mesajele scrise fără greșeli sau apelurile foarte profesioniste nu sunt o dovadă de autenticitate: Poliția notează, în comunicatul din 28 octombrie 2026, că instrumentele de inteligență artificială pot genera texte convingătoare.

Spuneți și celor din jur

Poliția și campania SigurantaOnline recomandă să împărtășiți aceste informații membrilor familiei, prietenilor și persoanelor vulnerabile. Un apel de acest tip funcționează mai bine cu cineva care nu a mai auzit de schemă. Pentru mesajele scrise care imită banca sau curierul, citiți phishing: cum recunoașteți mesajele frauduloase.

Surse

Pagini citite la 6 noiembrie 2026.

• Poliția Română (I.P.J. Mureș): Atenție la apelurile false privind „credite fictive” și „conturi securizate” (20 februarie 2026)
• Poliția Română, DNSC și ARB avertizează asupra riscului de fraudă prin apeluri telefonice false (spoofed), 15 mai 2024
• Poliția Română: De Black Friday #SigurantaOnline recomandă verificarea ofertelor (28 octombrie 2026)
• SigurantaOnline: Ce fac în caz de fraudă?
• SigurantaOnline: campania „Uniți împotriva escrocheriilor”
• ANCOM: Spoofing prin intermediul numărului de telefon (8 octombrie 2025)
• Banca Transilvania: Kit de prim ajutor, siguranța online