Furt de identitate: ce faceți și cum vă apărați

Furtul de identitate este genul de problemă care pare mare la început, dar se rezolvă cel mai bine pas cu pas: mai întâi opriți ce se întâmplă acum, apoi strângeți dovezile, apoi cereți ca datele greșite să fie corectate. Ghidul de mai jos urmează această ordine.

Se bazează pe comunicate ale Poliției Române, pe pagina Biroului de Credit, pe pagina ANSPDCP despre plângeri și pe textul GDPR de pe EUR-Lex, toate citite la 6 noiembrie 2026. Este informare generală, nu consultanță juridică, și nu cuprinde totul: unde sursele tac, o spunem pe scurt, în text.

Răspuns scurt: faceți asta, în această ordine

1. Opriți ce se întâmplă acum. Încheiați apelul sau conversația și nu transferați bani. Dacă sunt implicate carduri, conturi sau date bancare, contactați imediat banca.
2. Securizați conturile. Schimbați parola contului afectat și a e-mailului, activați autentificarea în doi pași și verificați aplicațiile conectate.
3. Păstrați dovezile. Faceți capturi de ecran și păstrați linkurile și mesajele.
4. Raportați la platformă și sesizați poliția. Un cont fals se raportează platformei, iar faptele se sesizează la poliție.
5. Verificați ce este înregistrat pe numele dumneavoastră la Biroul de Credit. O cerere de acces vă poate arăta dacă există credite pe care nu le recunoașteți.
6. Cereți corectarea la sursă. Orice firmă care vă folosește datele fără drept trebuie să răspundă cererilor GDPR. Dacă nu o face, aveți calea plângerii la ANSPDCP.

Fiecare pas este detaliat mai jos, cu sursa lui.

Ce înseamnă furtul de identitate

Cuvintele „furt de identitate” acoperă situații diferite. Comunicatele Poliției Române descriu mai multe, între care:

• Conturi false pe rețelele sociale. Potrivit I.P.J. Harghita, infractorii creează conturi false folosind fotografiile și numele real al unor persoane. Apoi trimit mesaje în numele victimelor, prin care cer bani sau servicii, ori folosesc datele pentru fraude.
• Preluarea ilegală a unui profil. Același comunicat vorbește despre accesarea ilegală a profilurilor utilizatorilor, cu scopul de a obține foloase materiale sau de a compromite imaginea persoanei.
• Apeluri cu identitate falsificată. Într-un comunicat al IGPR din octombrie 2025, poliția explică „spoofingul”: infractorii falsifică numărul sau numele apelantului ca să pară că sună din partea unei bănci, a Poliției, a ANAF sau a altei instituții. Același text spune că scopul este sustragerea banilor sau a datelor personale pentru fraude, furt de identitate și deschidere de credite.

Din aceste surse reiese că furtul de identitate nu înseamnă numai un act pierdut sau furat. Poate începe de la câteva informații aparent banale, culese de pe internet.

Ce date pot fi folosite împotriva dumneavoastră

Comunicatul IGPR despre spoofing arată cum se construiește o înșelăciune. Atacurile încep adesea cu colectarea unor informații aparent banale: nume, adresă, vârstă, tranzacții vizibile public sau mențiuni de pe rețelele sociale. Autorii le folosesc apoi ca elemente de verificare, ca să pară credibili în timpul convorbirii.

Aceeași sursă dă o listă de lucruri pe care nu ar trebui să le publicați: CNP-ul, adresa completă, fotografiile actelor și datele bancare. Poliția Harghita adaugă adresa de domiciliu, numărul de telefon, data nașterii complete și documentele personale.

Pe lângă datele publice, comunicatul descrie lucruri pe care infractorii le cer direct victimei:

• coduri primite prin SMS, prezentate drept „coduri de verificare”;
• instalarea unei aplicații de acces la distanță, sub pretextul „verificării probelor”. Odată instalată, aplicația oferă control asupra telefonului sau computerului și poate expune parole sau permite transferuri;
• transferuri de bani în conturi „de siguranță” sau „în custodie”.

Același comunicat menționează și „SIM swap”: atacatorii conving operatorul de telefonie, prin manipulare sau cu acte false, să mute numărul victimei pe un SIM controlat de ei. Sursa nu descrie procedura prin care puteți cere operatorului o verificare, deci aici nu vă putem da pași oficiali.

Primele ore: pașii în detaliu

1. Contactați banca

Dacă ați dat date bancare, coduri sau ați făcut un transfer, sunați banca, nu așteptați. Comunicatul IGPR sfătuiește să contactați imediat banca dacă observați tranzacții suspecte sau dacă ați oferit date sensibile unei persoane necunoscute.

Sunați banca pe numărul oficial: cel de pe site, de pe spatele cardului sau afișat la sediu. Nu folosiți numărul din SMS-ul sau de pe ecranul apelului suspect, pentru că acesta poate fi falsificat. Poliția mai recomandă să activați notificările pentru tranzacții, să setați limite de tranzacție în aplicația bancară și să verificați regulat soldul și istoricul contului.

Sursele citite nu spun ce măsuri anume ia fiecare bancă (blocarea cardului, recuperarea banilor) și nici cât durează. Întrebați banca ce poate face în situația dumneavoastră.

2. Schimbați parolele și securizați accesul

Poliția Harghita recomandă, pentru cazul în care sunteți victimă, să schimbați parola și să activați metode suplimentare de securizare a accesului. Comunicatul IGPR precizează că autentificarea în doi pași se activează de preferință cu o aplicație de tip „Authenticator”, nu doar prin SMS, și că parolele trebuie să fie puternice și diferite pentru fiecare cont.

Începeți cu e-mailul. Adresa de e-mail este adesea legată de alte conturi, deci o parolă schimbată acolo protejează și restul (observație practică, nu o afirmație a sursei). Apoi treceți la conturile bancare, la rețelele sociale și la serviciile care v-au cerut un document.

Poliția mai recomandă să verificați periodic aplicațiile instalate și permisiunile lor (de exemplu accesul la SMS, la contacte sau la ecran) și să țineți sistemul de operare și aplicațiile actualizate. Dacă ați instalat o aplicație la cererea unui necunoscut, ștergeți-o și cereți ajutorul băncii, deoarece sursa spune că o astfel de aplicație poate da control deplin asupra dispozitivului.

3. Păstrați dovezile

Poliția Harghita cere să păstrați dovezile: capturi de ecran, linkuri și mesaje. Faceți-le înainte de a șterge ceva. Ca sfat practic (nu o afirmație a sursei), notați și:

• data și ora la care ați observat problema;
• numărul sau contul de unde a venit apelul sau mesajul;
• sumele, dacă sunt implicați bani;
• numele instituțiilor sau al site-urilor implicate.

4. Raportați contul fals platformei

Dacă cineva s-a dat drept dumneavoastră pe o rețea socială, Poliția Harghita recomandă să raportați imediat contul fals sau activitatea suspectă platformei. Fiecare platformă are propriul formular de raportare, iar pașii se schimbă des. Căutați în centrul de ajutor al platformei, nu pe site-uri terțe.

5. Informați cunoscuții

Același comunicat sfătuiește să informați prietenii și cunoscuții, ca să nu cadă pradă încercării de înșelăciune. Un mesaj scurt este suficient: „Contul cu numele meu care vă cere bani nu este al meu, nu răspundeți.”

6. Sesizați poliția

Comunicatul Poliției Harghita spune clar: păstrați dovezile și sesizați poliția. Într-un alt comunicat, din 2023, IGPR recomandă, în cazul apelurilor de tip „phone number spoofing”, să nu dați curs celor transmise telefonic, să nu deschideți linkuri sau atașamente și să vă adresați celei mai apropiate unități de poliție. Comunicatul din 2025 recomandă să sesizați cât mai rapid instituțiile abilitate, întrucât o reacție promptă poate sprijini desfășurarea investigațiilor.

Sursele nu descriu un formular de plângere online pentru furt de identitate și nu enumeră documentele cerute. Cel mai sigur este să mergeți la unitatea de poliție cea mai apropiată cu dovezile pregătite și să întrebați acolo ce alte acte vă trebuie. Nu intrăm aici în încadrări juridice; pentru asta întrebați un avocat.

Vreți să vedeți ce se găsește public despre dumneavoastră și dacă adresa dumneavoastră de e-mail a apărut în scurgeri de date cunoscute? Remove Me face o analiză gratuită, fără cont. Analiza caută date accesibile public, scurgeri de date cunoscute și potriviri într-un registru de brokeri de date. Raportul se deschide cu un cod din 6 cifre trimis pe adresa dumneavoastră de e-mail. Remove Me nu trimite deocamdată cereri de ștergere în numele dumneavoastră și nu promite că un serviciu vă va șterge datele. Începeți analiza gratuită.

Apeluri false de la bancă sau de la poliție

Comunicatul IGPR descrie o schemă frecventă: apelantul se dă drept polițist sau angajat al băncii, vorbește calm și birocratic, vă spune că aveți „un dosar” sau că „o tranzacție este suspectă” și cere urgență. Poliția arată că semnele de autoritate cresc tensiunea și scad atenția critică.

Sfaturile poliției sunt scurte și clare:

• nu furnizați niciodată coduri SMS, parole, PIN-uri sau date de pe card la telefon, pentru că nicio instituție oficială nu le cere prin apel;
• încheiați imediat apelul și sunați instituția pe numărul oficial;
• nu instalați aplicații la cererea unui necunoscut, chiar dacă se prezintă drept polițist sau angajat bancar;
• nu faceți transferuri și nu cumpărați vouchere sau carduri preplătite la indicația telefonică a unui „reprezentant”;
• nu dați curs cererilor de a muta bani într-un cont „de siguranță” sau „de verificare”.

Un comunicat din 2023 spune același lucru despre apelurile în care infractorii pretind că lucrează la bancă și cer transferul urgent al soldului într-un „cont sigur”. Poliția notează că banii sunt apoi mutați succesiv și transformați în criptomonede, ca să fie greu de urmărit. Mai multe detalii despre acest tip de apel găsiți în ghidul despre falsul angajat al băncii.

În comunicatul din 2025, poliția amintește și o măsură a ANCOM: din 7 iulie 2025, furnizorii care asigură interconectarea cu rețele din afara țării trebuie să blocheze apelurile din afara României care afișează numere naționale în mod fals sau incomplet. Măsura vizează limitarea fenomenului, iar aceeași sursă descrie și alte metode folosite de infractori.

Contul fals pe rețelele sociale

Un cont fals cu numele și pozele dumneavoastră poate cere bani în numele dumneavoastră. Poliția Harghita descrie exact acest scenariu. Pe lângă raportare, sursa dă și măsuri de prevenire:

• setați profilul pe modul privat și limitați vizibilitatea datelor personale;
• folosiți parole complexe și diferite pentru fiecare cont;
• nu acceptați cereri de prietenie de la persoane necunoscute;
• evitați să publicați informații sensibile, cum sunt adresa, numărul de telefon, data nașterii complete și documentele;
• verificați periodic activitatea conturilor și aplicațiile conectate;
• fiți atenți la mesajele suspecte, chiar dacă par să vină de la prieteni sau rude.

Ultimul punct are logică: dacă un prieten vă cere brusc bani, sunați-l pe un număr cunoscut înainte de a răspunde.

Biroul de Credit: verificați dacă există credite pe numele dumneavoastră

Dacă documentele sau datele dumneavoastră de identificare au ajuns pe mâini greșite, merită să aflați ce este înregistrat la Biroul de Credit, societatea care administrează o bază de date cu informații despre credite, consultată de instituțiile participante la sistem. Pagina sa de start arată că puteți transmite solicitări direct online, prin participanții la sistem sau prin canalele oficiale de contact ale Biroului.

Dreptul de acces este cel din GDPR (art. 15, descris mai jos). Dacă vedeți o înregistrare pe care nu o recunoașteți, rectificarea (art. 16) sau ștergerea (art. 17, când prelucrarea este ilegală) se cer operatorului care a transmis datele, adică instituției care a raportat înregistrarea. Verificați pe site-ul Biroului de Credit pașii actuali, termenele și eventualele taxe înainte de a trimite cererea, și folosiți numai canalele oficiale, nu intermediari. Nu putem spune dacă există o procedură separată pentru un credit luat cu actele dumneavoastră. Pașii generali sunt în ghidul Biroul de Credit: verificare după furt de identitate.

Drepturile dumneavoastră față de firmele care vă folosesc datele

Furtul de identitate lasă adesea urme la firme: un operator de telefonie, un magazin online, o instituție financiară sau un site unde cineva s-a înscris cu datele dumneavoastră. Textul GDPR, în versiunea română de pe EUR-Lex, vă dă mai multe drepturi față de orice operator de date.

• Dreptul de acces (art. 15). Aveți dreptul să aflați dacă operatorul prelucrează date despre dumneavoastră și, dacă da, să primiți acces la ele și la informații despre scop, destinatari și perioada de stocare. Operatorul furnizează o copie a datelor. Textul menționează și dreptul de a vă plânge la o autoritate de supraveghere.
• Dreptul la rectificare (art. 16). Puteți cere corectarea datelor inexacte fără întârzieri nejustificate.
• Dreptul la ștergere (art. 17). Puteți cere ștergerea datelor în anumite situații, între care cea în care datele au fost prelucrate ilegal. Dreptul are și excepții, de exemplu când prelucrarea este necesară pentru respectarea unei obligații legale sau pentru apărarea unui drept în instanță.
• Termenul de răspuns (art. 12). Operatorul răspunde fără întârzieri nejustificate și în cel mult o lună de la primirea cererii. Termenul poate fi prelungit cu două luni când este necesar, iar operatorul trebuie să vă informeze despre prelungire și despre motive, în prima lună. Informațiile și măsurile sunt, în principiu, gratuite. Dacă operatorul refuză, trebuie să vă spună de ce și că puteți depune o plângere la o autoritate sau să mergeți în instanță.

Un detaliu util: operatorul poate cere informații suplimentare pentru a confirma că dumneavoastră sunteți cel care cere. Aceasta este o protecție, nu un obstacol, tocmai pentru ca cineva să nu poată cere datele altei persoane.

Cererea de acces este un bun prim pas, pentru că vă arată ce informații are firma despre „dumneavoastră” și de unde le-a luat. Modelul de cerere și pașii sunt în ghidul despre cererea de acces la datele personale.

Plângerea la ANSPDCP

Dacă firma nu răspunde sau răspunsul nu vă mulțumește, puteți depune o plângere la ANSPDCP, autoritatea de protecție a datelor. Conform paginii autorității:

• contactați întâi operatorul, pentru că plângerea vine după cererea făcută acestuia;
• plângerea se face în scris, în limba română sau engleză, și se semnează olograf sau electronic;
• trebuie să conțină numele și adresa dumneavoastră (și adresa de e-mail pentru o plângere electronică), datele operatorului, obiectul plângerii, demersurile făcute și dovezile pe care le aveți;
• autoritatea vă informează despre admisibilitate în cel mult 45 de zile de la înregistrare, iar rezultatul investigației se comunică în cel mult 3 luni de la declararea ca admisibilă;
• o plângere fără datele petiționarului este considerată anonimă și se clasează.

ANSPDCP se ocupă de prelucrarea datelor personale de către operatori. Plângerea la ANSPDCP este o cale diferită de sesizarea la poliție: sursele citite nu spun că una o exclude pe cealaltă. Detaliile sunt în ghidul despre plângerea la ANSPDCP.

Cum vă apărați pe viitor

Poliția Română dă o listă lungă de măsuri, pe care o rezumăm aici:

1. Autentificare în doi pași pe conturile importante, de preferință cu o aplicație de tip Authenticator. Pașii sunt în ghidul despre autentificarea în doi pași.
2. Parole puternice și diferite pentru fiecare cont, pe care nu le distribuiți nimănui.
3. Mai puține date publice. Nu publicați CNP-ul, adresa completă, fotografii ale actelor sau date bancare.
4. Notificări și limite în aplicația bancară. Notificările vă arată imediat o tranzacție suspectă, iar limitele opresc plățile și retragerile mari neautorizate.
5. Aplicații verificate. Instalați numai ce aveți nevoie și verificați permisiunile.
6. Link-uri și atașamente. Nu deschideți linkuri din SMS-uri sau e-mailuri suspecte, chiar dacă par să vină de la instituții cunoscute.
7. Verificare periodică a soldului și a istoricului contului.

Dacă ați aflat că adresa dumneavoastră de e-mail sau parola au apărut într-o scurgere de date, citiți și ghidul Scurgere de date: ce faceți când datele v-au fost expuse.

Surse

Citite la 6 noiembrie 2026.

• Poliția Română (I.P.J. Harghita): Atenție la furtul de identitate în mediul online
• Poliția Română: Metode de înșelăciune în mediul online și atacurile de tip spoofing
• Poliția Română: Atenție la fraudele prin atribuirea identității unor persoane din cadrul unităților bancare
• Biroul de Credit: pagina de start
• ANSPDCP: Transmiterea plângerilor
• EUR-Lex: Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), în limba română