Cine mă sună? Numere necunoscute și apeluri spam

Telefonul sună, iar pe ecran apare un număr pe care nu îl recunoașteți. Poate fi un curier, o clinică sau un serviciu pe care îl așteptați. Poate fi o firmă care vă propune o ofertă. Poate fi și cineva care încearcă să vă păcălească și se dă drept bancă, poliție sau o instituție a statului.

Ghidul de mai jos vă ajută să deosebiți aceste situații fără panică. Se bazează pe pagini oficiale ale ANCOM, ale Poliției Române, ale băncii ING, pe textul legii și pe comunicate ale ANSPDCP, toate citite la 6 noiembrie 2026. Este informare generală, nu consultanță juridică. Pentru cazul dumneavoastră, interlocutorii potriviți sunt banca, poliția și autoritățile menționate mai jos.

Răspuns scurt: numărul afișat nu dovedește cine sună

ANCOM, autoritatea de reglementare a comunicațiilor, descrie un fenomen numit „CLI spoofing”: manipularea informației despre apelant, astfel încât telefonul destinatarului să afișeze un număr fals. Autoritatea precizează că afișarea numărului ajută utilizatorii să decidă dacă răspund, dar că numărul afișat poate fi generat sau modificat greșit pe traseul prin rețele.

Concret, patru reguli simple:

1. Nu sunteți obligat să răspundeți. Dacă nu așteptați apelul, puteți lăsa telefonul să sune. Banca ING recomandă, pe pagina ei despre vishing, să nu răspundeți la apeluri din afara țării, mai ales de la persoane necunoscute.
2. Nu dați date prin telefon. Datele de autentificare, numărul cardului, codul CVV2/CVC, PIN-ul și parolele nu au ce căuta într-un apel pe care nu l-ați cerut dumneavoastră.
3. Încheiați apelul dacă aveți dubii. Nu aveți nevoie de un motiv și nu sunteți nepoliticos.
4. Contactați singur instituția. Căutați datele de contact oficiale pe site-ul ei sau în aplicația ei și apelați acolo. Nu folosiți numărul primit de la apelant.

Dacă aveți deja un apel în desfășurare sau tocmai ați dat date, treceți direct la secțiunea „Ce faceți dacă ați dat deja date sau bani”.

Ce înseamnă un număr necunoscut: trei situații posibile

Un număr necunoscut nu înseamnă automat o fraudă. În practică, cele mai multe apeluri de acest fel se încadrează în una dintre trei situații.

1. Apel legitim, dar neașteptat. Un serviciu pe care l-ați contactat, o programare, o livrare sau un angajator vă sună de pe un număr care nu este salvat în agendă. Persoana respectivă poate reveni sau vă poate lăsa un mesaj. Dacă vă sună o instituție pe care o recunoașteți, o puteți apela înapoi, dar de pe datele de contact oficiale, nu de pe numărul de pe ecran.

2. Apel comercial. O firmă vă propune un abonament, o poliță, un produs sau un serviciu. Legea și GDPR stabilesc reguli pentru astfel de apeluri, iar aveți drepturi clare: vă puteți opune. Le detaliem mai jos, iar ghidul despre telemarketing intră în amănunt.

3. Apel fraudulos. Apelantul se dă drept bancă, poliție, curier, instituție publică sau firmă de investiții și urmărește să obțină date, coduri sau bani. Poliția Română include apelurile telefonice (vishing) printre metodele comune de phishing, alături de e-mailuri false, SMS-uri (smishing) și site-uri false.

Diferența nu se vede de pe ecran. Se vede din ce vi se cere.

Ce arată și ce nu arată numărul afișat

Afișarea numărului apelantului este o funcție obișnuită a rețelelor de telefonie. ANCOM spune că ea ajută utilizatorii să decidă dacă răspund, să filtreze apelurile nedorite și să identifice sursa unei comunicări. Aceeași funcție, avertizează autoritatea, ridică riscuri, mai ales pe măsură ce se folosesc tot mai mult tehnologiile IP: numărul afișat poate fi generat greșit sau schimbat în timp ce apelul trece prin mai multe rețele.

Din aceste informații rezultă câteva lucruri practice:

• Un număr cu aspect românesc nu dovedește că apelul vine din România sau de la titularul acelui număr.
• Un număr pe care îl cunoașteți, de exemplu al băncii dumneavoastră, poate fi afișat și într-un apel fals. De aceea, afișarea numelui sau a numărului băncii nu este o dovadă.
• Un număr necunoscut nu este, prin el însuși, un semn de pericol. Contează conținutul cererii.

Pe aceeași temă, articolul despre spoofing explică mecanismul pe larg.

Ce a făcut ANCOM împotriva numerelor falsificate

La 4 iunie 2025, ANCOM a anunțat măsuri împotriva fraudelor făcute prin apeluri în numele unor instituții publice, bănci sau companii de stat. Autoritatea a constatat o creștere semnificativă a cazurilor de folosire frauduloasă a resurselor de numerotare. După o analiză și consultări cu furnizorii principali de servicii și cu reprezentanți ai Direcției de Investigații Criminale din Inspectoratul General al Poliției Române, ANCOM a ales ca soluție cea mai fezabilă blocarea apelurilor inițiate din afara României care afișează în mod fals anumite numere naționale, incorecte sau incomplete.

Obligația se aplică furnizorilor care au legături de interconectare cu rețele din afara teritoriului național. Ei trebuie să blocheze, începând cu 7 iulie 2025, apelurile care vin din afara României către numere naționale și afișează ca identificator fie numere din Planul Național de Numerotație, altele decât cele din domeniile 06 sau 07 (mobil), fie numere cu prefixul +40 care nu respectă structura prevăzută de plan.

Există și excepții. Măsura nu se aplică atunci când furnizorii pot stabili cu certitudine că numerele naționale sunt folosite legitim, chiar dacă apelul ajunge pe rute internaționale. Exemple date de ANCOM: apeluri de la numere naționale către utilizatori străini aflați în roaming în România și apeluri către utilizatori aflați în străinătate care au activat redirecționarea apelurilor către un număr național.

Partea cea mai importantă pentru dumneavoastră este avertismentul autorității: măsurile tehnice singure nu pot elimina fraudele. De aceea, ANCOM îi îndeamnă pe utilizatori să rămână atenți și să:

• verifice identitatea apelantului;
• nu furnizeze date personale prin telefon (date de identificare, date bancare, parole, PIN-uri);
• își actualizeze constant software-ul și aplicațiile telefonului;
• raporteze aceste situații autorităților.

Cu alte cuvinte, filtrul operatorilor reduce o parte din apelurile cu numere naționale falsificate, dar nu înlocuiește prudența dumneavoastră.

Semnele unui apel fraudulos

Pagina Poliției Române despre phishing nu face o listă exhaustivă de scenarii, dar indică ce trebuie să vă pună în gardă: cererile de detalii financiare, date personale și date de autentificare (utilizator și parolă), precum și datele cardului: numărul, data expirării, CVV2/CVC și codul PIN. Banca ING completează tabloul cu semnale de avertizare pe care le descrie pe pagina ei despre vishing:

• Presiunea de a acționa imediat. Apelantul vă spune că trebuie să decideți chiar acum.
• Pauze în conversație, în care, după ING, apelantul transmite de obicei informațiile altor persoane.
• Cerințe care nu au sens, de exemplu să vă dea parola ca să anulați o tranzacție.
• Cererea de a muta bani într-un alt cont „din motive de securitate”. ING o enumeră printre semnalele de avertizare.
• Cererea de parole sau de alte date despre cont. Banca spune că nu face niciodată astfel de solicitări.

Un alt semn apare în comunicările ANCOM: apelantul se prezintă în numele unei entități oficiale (instituție publică, bancă, companie de stat). Dacă o astfel de entitate vă contactează telefonic și vă cere ceva sensibil, nu aveți niciun motiv să continuați apelul pe baza încrederii. Puteți oricând să îl încheiați și să verificați pe canalele oficiale.

Pentru exemple pe un scenariu frecvent, citiți articolul despre falsul angajat al băncii.

Ce faceți în timpul unui apel de la un număr necunoscut

Pașii de mai jos urmează recomandările Poliției Române, ale ANCOM și ale băncii ING. Alegeți-i în funcție de momentul în care vă aflați.

Telefonul încă sună. Dacă nu așteptați apelul, nu sunteți obligat să răspundeți. O persoană sau o firmă cu un motiv real poate încerca din nou sau vă poate lăsa un mesaj. Puteți bloca numărul din setările telefonului, dacă aparatul permite.

Ați răspuns deja. Ascultați ce vi se cere, dar nu furnizați nimic. Întrebați cum se numește firma sau instituția și care este motivul apelului. Dacă persoana se prezintă drept bancă, instituție a statului sau firmă și vă cere date, coduri sau o plată, încheiați apelul.

Apelantul spune că este de la bancă. Încheiați apelul. Deschideți aplicația băncii sau site-ul ei oficial și folosiți datele de contact de acolo. Poliția recomandă contactarea directă a companiei prin datele oficiale, nu prin cele furnizate în mesaj; același principiu se aplică și unui apel. ING îi sfătuiește pe clienți ca, în caz de mesaj, apel sau SMS suspect, de exemplu o autorizare de tranzacție pe care nu ați inițiat-o, să contacteze banca.

Apelantul vă cere un transfer „de siguranță”. Nu transferați nimic. ING enumeră cererea de a muta bani într-un alt cont, din motive de securitate, printre semnalele de fraudă.

Apelantul vă cere să instalați o aplicație sau să vă dați acces la telefon. Dacă cineva vă cere să instalați ceva sau să dați acces dispozitivului dumneavoastră, încheiați apelul și verificați instituția singur.

Un principiu merită repetat: nu căutați numărul de verificare în mesajul sau în apelul care vă îngrijorează. Căutați-l în aplicația oficială, pe site-ul instituției sau pe cardul bancar.

Ce faceți dacă ați dat deja date sau bani

Dacă ați comunicat date de card, parole, coduri sau ați făcut un transfer, acționați repede și calm:

1. Contactați imediat banca, pe datele ei oficiale, și cereți-i să vă ajute să blocați accesul și cardul, dacă este cazul.
2. Schimbați parolele conturilor pe care le-ați menționat în apel, începând cu e-mailul și aplicațiile bancare.
3. Păstrați dovezile: numărul de pe care ați fost sunat, data și ora, eventualele mesaje primite, extrasul cu tranzacția.
4. Semnalați fapta. Poliția Română recomandă să semnalați imediat orice tentativă de fraudă, pentru a-i proteja și pe alții, fie companiei sau instituției în numele căreia s-a prezentat apelantul, fie poliției. Pentru situații de urgență, numărul de apel este 112.

Detalii despre cum se face o sesizare găsiți în articolul despre unde raportați o fraudă online, care compară canalele existente. Pentru bani pierduți, interlocutorii potriviți sunt banca și poliția.

Apeluri comerciale: ce spune legea

Nu orice apel nedorit este o fraudă. Multe sunt apeluri comerciale făcute de firme reale. Pentru ele există două seturi de reguli.

Legea 506/2004

Legea nr. 506 din 17 noiembrie 2004 privește prelucrarea datelor personale și protecția vieții private în sectorul comunicațiilor electronice. Articolul 12 se numește „Comunicările nesolicitate”. Alineatul (1) interzice efectuarea de comunicări comerciale prin sisteme automate de apelare și comunicare care nu necesită intervenția unui operator uman, prin fax ori prin poștă electronică sau prin orice altă metodă care folosește serviciile de comunicații electronice destinate publicului. Interdicția nu se aplică atunci când abonatul sau utilizatorul vizat și-a exprimat în prealabil consimțământul expres.

Alineatul (4) extinde regulile din alineatele (1) și (3) și la abonații persoane juridice.

Ce înseamnă asta pentru un apel? Textul articolului vorbește explicit despre sisteme automate de apelare, fax și e-mail, plus „orice altă metodă” care folosește servicii de comunicații electronice publice. Nu interpretăm aici cum se aplică această formulare unui apel făcut direct de un om. Pentru o situație concretă, adresați-vă ANSPDCP.

GDPR: dreptul de opoziție

Indiferent de modul de apelare, dacă o firmă folosește numărul dumneavoastră în scop de marketing direct, GDPR vă protejează. Articolul 21 alineatul (2) spune că persoana vizată are dreptul de a se opune în orice moment prelucrării datelor sale în scop de marketing direct. Alineatul (3) adaugă că, dacă vă opuneți, datele nu mai sunt prelucrate în acest scop. Alineatul (4) cere ca dreptul de opoziție să fie adus explicit în atenția persoanei și prezentat clar și separat, cel târziu la prima comunicare.

Ce puteți cere unei firme care v-a sunat:

• Să nu vă mai folosească numărul în scop de marketing (art. 21 GDPR).
• Să vă spună de unde are numărul, dacă nu l-ați dat dumneavoastră. Articolul 15 alineatul (1) litera (g) prevede acces la „orice informații disponibile privind sursa” datelor, atunci când acestea nu au fost colectate de la persoana vizată.
• Răspuns într-un termen precis. Articolul 12 alineatul (3) obligă operatorul să răspundă fără întârzieri nejustificate și cel mult într-o lună de la primirea cererii, termen care poate fi prelungit cu două luni când este necesar, cu informarea dumneavoastră în prima lună. Exercitarea drepturilor este gratuită, cu excepția cererilor vădit nefondate sau excesive (art. 12 alin. 5).

Procedura completă, cu modelul de cerere și pașii pentru plângere, este detaliată în articolul despre telemarketing și în ghidul despre drepturile GDPR.

Un exemplu real de sancțiune

ANSPDCP a publicat la 13 mai 2021 un comunicat despre o sancțiune aplicată Telekom Romania Communications SA. Un fost client își retrăsese consimțământul la încetarea contractului, apoi și-a exercitat dreptul de opoziție și a cerut ștergerea numărului de telefon și a adresei de e-mail. A fost însă sunat din nou. Autoritatea a aplicat un avertisment pentru încălcarea art. 6 din GDPR și o amendă de 9.851,40 lei, echivalentul a 2.000 de euro, pentru încălcarea art. 21. Exemplul arată că opoziția exprimată trebuie respectată, nu că rezultatul este același în orice caz.

Contracte încheiate la telefon: acceptarea verbală nu este suficientă

Un apel poate avea ca obiect o ofertă de telefonie, internet sau televiziune. ANCOM explică regulile pentru contractele la distanță încheiate pentru servicii de comunicații electronice (informare din 3 aprilie 2024):

• În timpul convorbirii, furnizorul trebuie să ofere informații minime, printre care identitatea sa, caracteristicile serviciilor, prețul total, durata și condițiile de încetare a contractului și dreptul de retragere.
• După prezentarea telefonică, furnizorul trebuie să vă transmită informațiile pe un suport durabil (hârtie, e-mail, fax).
• Dacă sunteți de acord, trebuie să vă exprimați consimțământul prin semnarea ofertei sau printr-o confirmare pe suport durabil.
• ANCOM subliniază că doar acceptarea telefonică a ofertei nu presupune încheierea unui contract la distanță. Contractul se consideră încheiat la data la care oferta a fost semnată sau la care ați transmis consimțământul scris.
• După încheiere, aveți dreptul să vă retrageți fără a invoca un motiv, în 14 zile de la încheierea contractului. Dacă scopul principal este achiziționarea unui echipament (telefon, tabletă, PC), cele 14 zile se calculează de la primirea produsului.
• Sesizările privind nerespectarea acestor drepturi pot fi trimise la ANCOM.

Aceste reguli privesc serviciile de comunicații electronice. Pentru alte tipuri de ofertă telefonică, citiți documentele primite și întrebați ce se aplică, înainte să semnați sau să confirmați ceva.

Unde reclamați și cui vă adresați

Alegeți interlocutorul în funcție de problemă:

În ceea ce privește ANSPDCP, pagina oficială de plângeri GDPR precizează că, dacă v-ați adresat operatorului pentru exercitarea drepturilor și nu ați primit răspuns, sau nu sunteți mulțumit de răspuns, puteți depune o plângere. Termenul de răspuns al operatorului este de cel mult o lună de la primirea cererii. Plângerea trebuie însoțită de dovezi, iar autoritatea comunică admisibilitatea în cel mult 45 de zile de la înregistrare. Înainte de depunere, consultați condițiile procedurale din Decizia nr. 133/2018, menționate pe aceeași pagină. Dreptul de a depune plângere la o autoritate de supraveghere este prevăzut și de art. 77 GDPR.

Pentru modul exact de depunere a plângerii, urmați pagina „Plângeri RGPD” de pe dataprotection.ro.

Pentru un ghid despre ce poate și ce nu poate face ANCOM, vedeți articolul dedicat.

Ce puteți face din timp

Nimeni nu poate opri complet apelurile nedorite. Câteva obiceiuri reduc totuși șansa să fiți păcălit:

• Pregătiți o frază standard pentru apelurile neașteptate: „Nu discut date personale la telefon. Vă contactez eu pe datele oficiale.” Folosiți-o fără să explicați mai mult.
• Salvați în telefon numerele oficiale ale băncii, de pe card sau din aplicație. Astfel știți pe ce număr să apelați, fără să căutați sub presiune.
• Activați autentificarea în mai mulți pași (MFA) pentru conturile online. Poliția Română o recomandă ca strat suplimentar de securitate.
• Actualizați software-ul telefonului și al aplicațiilor, așa cum recomandă ANCOM.
• Vorbiți despre aceste scenarii cu apropiații, mai ales cu persoanele în vârstă. Poliția recomandă educarea dumneavoastră și a apropiaților despre riscuri și semne de avertizare.
• Fiți atent la cum vă sunt folosite numărul și datele. Cu cât mai multe site-uri publice afișează numărul dumneavoastră, cu atât mai ușor este de găsit pentru cei care sună în scop comercial sau fraudulos.

Vedeți ce este public despre dumneavoastră

Înainte de a cere ștergeri sau de a vă opune unor apeluri, este util să știți unde sunt vizibile public datele dumneavoastră. Remove Me face o analiză gratuită, fără înscriere: caută informații disponibile public pe web, scurgeri de date cunoscute și potriviri într-un registru de brokeri de date. Raportul se deschide cu un cod din 6 cifre, trimis la adresa de e-mail folosită pentru analiză. Remove Me nu trimite încă cereri de ștergere sau de opoziție în numele dumneavoastră și nu promite că apelurile se vor opri. Începeți analiza gratuită.

Surse

• ANCOM: măsuri împotriva fraudelor prin apeluri în numele instituțiilor, băncilor sau companiilor de stat (4 iunie 2025)
• ANCOM: în ce condiții se pot încheia contractele la distanță pentru serviciile de comunicații electronice
• Poliția Română: prevenire phishing
• ING România: vishing
• Legea nr. 506/2004 (legislatie.just.ro)
• Regulamentul (UE) 2016/679 (GDPR), EUR-Lex
• ANSPDCP: plângeri GDPR
• ANSPDCP: comunicat despre sancțiunea aplicată Telekom Romania Communications SA (13 mai 2021)