SMS-uri frauduloase: curier, ANAF, bancă. Ce faceți

Primiți un SMS: „Coletul dumneavoastră nu a putut fi livrat”, „Conturile dumneavoastră au fost poprite” sau „Cardul dumneavoastră a fost blocat”. Mesajul conține un link și vă cere să acționați repede. Astfel de SMS-uri sunt numite smishing, adică phishing prin SMS. Acest ghid se ocupă de trei teme frecvente, curierul, ANAF și banca, și explică cum verificați mesajul și ce faceți dacă ați reacționat. Pentru imaginea de ansamblu, citiți ghidul general phishing: cum recunoașteți mesajele frauduloase.

Informațiile vin din comunicatele și paginile oficiale ale Poștei Române, ale FAN Courier, ale ANAF, ale Poliției Române și ale campaniei Siguranța Online. Sunt informații generale, nu consiliere juridică.

SMS de la curier sau de la Poșta Română

Este scenariul cel mai ușor de crezut, pentru că chiar puteți aștepta un colet. Din sursele citite rezultă mai multe variante.

Linkul spre un locker. FAN Courier a avertizat, la 29 august 2025, asupra unor SMS-uri în care destinatarii sunt anunțați că au un colet și sunt îndemnați să aleagă un locker de ridicare printr-un link. Linkul duce la pagini false. Compania își cere clienții să nu acceseze linkuri false care solicită date bancare.

Taxa sau datele „incomplete”. Poșta Română a descris, la 23 noiembrie 2023, mesaje trimise de la numere românești, care spun că un colet nu poate fi livrat pentru că adresa este greșită sau datele sunt incomplete. Linkul duce la un formular care cere date personale și date de card (numărul, data expirării, numele de pe card, codul de securitate). La 9 august 2024, compania a avertizat asupra unei alte campanii, cu un link scurtat spre un site care imită pagina ei oficială.

Mesajul cu cod WhatsApp. În alerta din 11 februarie 2026, FAN Courier spune că paginile false pot cere, pe lângă datele bancare, codurile de verificare WhatsApp.

Ce spun cele două companii despre ceea ce nu fac:

• Poșta Română nu cere informații bancare confidențiale, numere de card sau coduri PIN și nu cere plata online a taxelor de livrare. SMS-urile ei sunt informative: anunță sosirea unui colet la oficiul poștal, intervalul de ridicare și, dacă e cazul, taxele.
• FAN Courier nu cere prin SMS parole, coduri de verificare sau WhatsApp ori date de card (număr, expirare, CVC). Compania spune că orice cerere de date de card trebuie tratată ca frauduloasă. Pentru un colet, urmăriți-l pe fancourier.ro sau în aplicația oficială.

Un semn practic: FAN Courier indică linkurile pe domenii neobișnuite (exemplul dat este fancourier.info) și precizează că linkurile legitime se termină în „.ro”.

SMS „de la ANAF”

ANAF a avertizat, printr-un comunicat din 5 martie 2025, asupra unor SMS-uri false, trimise în numele instituției, care spun că ANAF a poprit conturile contribuabilului și indică un link. Instituția precizează că mesajele nu sunt emise de ea și urmăresc să obțină datele personale și financiare ale destinatarilor.

Regulile oficiale, așa cum le formulează ANAF:

• ANAF interacționează cu contribuabilii prin Spațiul Privat Virtual (SPV), platforma oficială securizată, sau prin Poșta Română, cu confirmare de primire.
• ANAF nu cere informații personale sau financiare prin SMS sau prin adrese de e-mail neoficiale.
• Recomandarea: ignorați și ștergeți SMS-urile, nu accesați linkuri și nu completați informațiile cerute.

Dacă după SMS sunteți sunat de cineva care se prezintă drept inspector ANAF, aflați că, într-un avertisment din 17 aprilie 2026, instituția spune că inspectorii Antifraudă nu cer telefonic date personale sau bancare, iar numerele de la care se sună nu aparțin instituției. Vedeți și fals angajat al băncii, unde tiparul este același.

SMS „de la bancă”

Siguranța Online descrie smishingul bancar ca pe SMS-uri care par trimise de bănci și duc spre un site clonat, unde sunt cerute date personale sau datele cardului: numărul, data expirării, codul CVV2/CVC. Cu ele, infractorii intră în contul victimei și iau banii.

Semnele din campanie: adresare impersonală, greșeli de gramatică sau de exprimare, cereri de date financiare, de date de autentificare sau de PIN. Regula este fermă: băncile nu cer datele cardului, parolele sau PIN-ul prin telefon, SMS, e-mail sau pe un site. Dacă un SMS pare trimis de bancă, verificați-l sunând banca la numărul de pe site-ul ei oficial.

Cine apare ca expeditor nu dovedește nimic

Un SMS poate arăta ca venind de la „banca dumneavoastră” sau de la un număr cunoscut. Poliția Română explică, într-un comunicat din 4 octombrie 2025, că în cazurile de „spoofing” infractorii falsifică identitatea, numărul sau numele afișat, în apeluri și mesaje, ca să pară reprezentanți ai băncii, ai poliției, ai ANAF sau ai altor instituții publice. Prin urmare, numele expeditorului nu este o dovadă. Contează ce vă cere mesajul. Mai multe detalii despre numere falsificate sunt în spoofing: numere falsificate în apeluri și SMS-uri.

Ce faceți când primiți un astfel de SMS

1. Nu apăsați pe link. Poliția Română recomandă să evitați linkurile din SMS-uri nesolicitate.
2. Nu răspundeți și nu trimiteți coduri, PIN-uri sau date de card.
3. Verificați singur. Intrați pe site-ul oficial, scriind adresa, sau în aplicația curierului ori a băncii. Pentru ANAF, folosiți SPV.
4. Marcați mesajul ca spam. Poșta Română recomandă să nu reacționați impulsiv, să marcați mesajul ca spam fără să-l deschideți și să nu accesați linkul. ANAF recomandă să ștergeți SMS-ul.
5. Raportați. Poșta Română recomandă raportarea la DNSC, la dnsc.ro/contact. FAN Courier primește mesajele suspecte prin formularul de contact de pe site-ul ei.

Vreți să vedeți ce informații despre dumneavoastră sunt vizibile public? Mesajele personalizate par mai credibile când cuprind detalii care sunt deja publice. Remove Me face o analiză gratuită, fără cont. Căutăm în surse publice, în scurgerile de date cunoscute (prin Have I Been Pwned) și într-un registru de brokeri de date. Un cod din 6 cifre, trimis pe e-mail, deschide raportul. Remove Me nu trimite încă cereri de ștergere în numele dumneavoastră. Începeți analiza gratuită.

Dacă ați dat clic sau ați introdus date

Siguranța Online dă, pentru smishing, pașii următori:

• Ați introdus parole de internet banking sau de mobile banking pe site-ul clonat: schimbați-le de pe un alt dispozitiv (telefon sau calculator). Dacă nu reușiți, cereți băncii să blocheze temporar accesul la serviciu.
• Ați introdus datele cardului: sunați banca cât mai repede, inclusiv telefonic, și cereți blocarea cardului și reemiterea lui cu date de securitate noi.
• Raportați incidentul organelor de cercetare penală.

Pentru fraudele în care banii au plecat din cont, campania adaugă: contactați imediat banca ca să blocheze cardul și, dacă se poate, tranzacțiile, depuneți plângere la poliție ca să se poată deschide o anchetă și notificați DNSC. Dacă ați dat un cod WhatsApp, urmați recomandările FAN Courier: verificați dispozitivele conectate, eliminați sesiunile necunoscute, activați verificarea în doi pași. Nu putem promite că banii se recuperează; depinde de fiecare caz. Mai multe în DNSC sau Poliția: unde raportați o fraudă online.

Dacă ați deschis linkul fără să introduceți nimic, sursele citite nu spun ce se poate întâmpla. Nu introduceți nimic, nu descărcați nimic, actualizați sistemul și aplicațiile și urmăriți soldul contului.

Surse

• Poșta Română: tentativă de phishing prin SMS (9 august 2024)
• Poșta Română: noi acțiuni de înșelăciune online (23 noiembrie 2023)
• FAN Courier: SMiShing alert (11 februarie 2026)
• FAN Courier: tentativă de phishing prin SMS (29 august 2025)
• ANAF: avertizare privind SMS-uri false (5 martie 2025)
• Siguranța Online: Cele mai frecvente tipuri de fraude din România
• Siguranța Online: Ce fac în caz de fraudă?
• Poliția Română: Prevenire phishing
• Poliția Română: Metode de înșelăciune în mediul online și atacurile de tip spoofing