Înșelăciune online: cum o recunoașteți și ce faceți

O înșelăciune online pornește aproape întotdeauna de la o cerere care pare normală: o ofertă la un preț bun, un colet care nu poate fi livrat, un mesaj „de la bancă”, o oportunitate de investiție. Scopul este același: să plătiți, să dați un cod sau să instalați ceva. Pe scurt, nu plătiți sub presiune, nu comunicați nimănui PIN-ul, parola de online banking sau codurile de autorizare și verificați cererea printr-un canal pe care îl alegeți dumneavoastră.

Ghidul de mai jos este o panoramă: cele mai frecvente scheme din România, o listă de semne de alarmă, pașii de urmat dacă ați plătit sau ați dat date și locurile unde puteți raporta. Faptele vin din comunicatele Poliției Române și din paginile ASF, citite la 6 noiembrie 2026, cu data fiecărei surse menționată în text. Este informare generală, nu consiliere juridică.

Cum arată cele mai frecvente înșelăciuni online

Înșelătorii își schimbă povestea, dar rareori își schimbă metoda. Iată schemele descrise de Poliția Română în comunicatele sale.

Magazine false și vânzări fictive

Într-un comunicat din 10 noiembrie 2022, Poliția Română enumeră printre cele mai întâlnite fraude online vânzările fictive: se postează un anunț de vânzare, cumpărătorii sunt convinși să transfere banii, iar bunurile nu mai ajung la destinație. Pentru aceste situații, poliția recomandă să nu trimiteți banii în avans și să folosiți, unde se poate, un serviciu cu plata ramburs, adică plata la livrare.

Comunicatul mai spune să evitați operatorii economici care nu afișează date de contact complete (adresă, telefon, cod unic de identificare fiscală) și se rezumă la o adresă de e-mail. La fel, să fiți atenți la paginile web cu greșeli gramaticale.

Un comunicat mai recent (28 octombrie 2026, perioada Black Friday) adaugă un avertisment: o reclamă care folosește numele și identitatea vizuală ale unui brand cunoscut poate duce către un site fals. Înainte de a introduce date personale sau bancare, verificați adresa completă a site-ului, identitatea comerciantului și informațiile despre contact, livrare și retur.

Mesaje despre colete, taxe și rambursări

Același comunicat din 28 octombrie 2026 descrie un scenariu foarte răspândit: un mesaj despre un colet blocat, o adresă incompletă sau o taxă suplimentară. Faptul că ați făcut recent cumpărături nu confirmă autenticitatea mesajului. Poliția Română recomandă să verificați livrarea direct în aplicația sau pe site-ul oficial al comerciantului ori al firmei de curierat, accesate independent de linkul primit.

Aceeași precauție se aplică mesajelor care promit restituirea unei sume. Nu comunicați coduri de autorizare și nu aprobați o plată ca să primiți o presupusă rambursare. Dacă vi se cere o plată suplimentară, contactați comerciantul folosind datele din comanda inițială sau de pe site-ul său oficial. Despre mesajele de acest tip citiți și ghidul nostru despre SMS-uri frauduloase de la curier, ANAF sau bancă.

Fraude cu investiții

Într-un comunicat din 11 noiembrie 2023, Poliția Română descrie un tipar întâlnit în sesizări. Persoanele vătămate văd pe rețelele de socializare o reclamă pentru servicii de investiții și lasă datele de contact într-un formular. Sunt apoi sunate de persoane necunoscute, cu numere românești sau din Marea Britanie. După discuții repetate, victimele sunt convinse să se înscrie pe platforme online de investiții și să facă primele plăți, de ordinul a câteva sute de euro, în criptomonede, către portofelele indicate de autori. Sumele apar apoi în contul de pe platformă.

Comunicatul menționează mai multe elemente care ar trebui să vă pună pe gânduri:

• Atacatorii cer, sub pretextul suportului tehnic, instalarea unor aplicații de control de la distanță (remote desktop). Prin ele, ei capătă control asupra dispozitivului și acces la datele personale și bancare.
• Când victima încearcă să retragă banii, apar noi pretexte, precum „taxe de retragere”, taxe pentru „transferuri” sau „amenzi”, ca să trimită și mai mult.
• Printre modalitățile menționate se află și contractarea de credite online în numele victimei, după ce atacatorii au intrat pe dispozitiv.
• Alte anunțuri, pe rețelele de socializare, folosesc imaginea unor companii cunoscute și promit dividende „direct pe card”.

Poliția adaugă că nicio entitate autorizată nu poate asigura profituri și că cumpărarea de acțiuni se face doar printr-un intermediar autorizat, care nu cere plăți sau date personale printr-o pagină de internet.

Mesaje care imită o autoritate

Într-un comunicat din 18 decembrie 2025, Poliția Română semnalează pagini și mesaje care imită Poliția și Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC). Ele afișează un avertisment alarmant, potrivit căruia dispozitivul ar fi fost blocat, indică un număr de caz inexistent și cer plata unei „amenzi” de 1.250 de lei, de regulă într-un termen de două ore, cu cardul. Poliția precizează că autoritățile române nu blochează dispozitive prin astfel de mesaje și nu cer plata amenzilor prin pagini web, ferestre pop-up sau sub presiunea timpului.

Mesaje care imită banca

Printre cele zece recomandări ale proiectului #SigurantaOnline (7 februarie 2023) se află și aceasta: băncile nu solicită niciodată date confidențiale, precum datele cardului, parolele de acces sau codurile PIN, nici telefonic, nici prin SMS, nici prin e-mail și nici prin completarea lor pe un site. Dacă vă sună cineva care se prezintă drept angajat al băncii, citiți ghidul despre falsul angajat al băncii.

Lista de control: semnele de alarmă

Niciun semn nu este o dovadă în sine. Cu cât vedeți mai multe împreună, cu atât crește probabilitatea unei înșelăciuni. Pe baza recomandărilor Poliției Române:

1. Presiunea timpului. O ofertă care „dispare rapid”, un termen de câteva ore pentru o plată, o urgență invocată la telefon. Poliția notează că o solicitare urgentă primită prin telefon, e-mail sau mesagerie nu justifică o operațiune bancară.
2. Promisiuni prea bune. „Dublați-vă investiția într-o săptămână” sau câștiguri mari pentru o simplă etichetare într-o postare. Poliția recomandă să nu dați click când sunteți etichetat într-o postare care promite câștiguri mari.
3. Cerere de date sensibile. PIN, CVV (cele trei cifre de pe spatele cardului), parola de online banking, coduri primite prin SMS sau în aplicație, seria cărții de identitate, CNP.
4. Plata în avans către un necunoscut, în special fără posibilitatea plății la livrare.
5. Date de contact incomplete: doar o adresă de e-mail, fără adresă, telefon sau cod de identificare fiscală.
6. Un link în loc de un canal oficial. Un mesaj care vă trimite la o pagină nouă, în loc să vă lase să deschideți singuri site-ul sau aplicația.
7. Cerere de acces la distanță la telefon sau la computer, de la persoane care nu vă sunt cunoscute.
8. Cerere de date de card pentru a încasa bani. Poliția notează că, atunci când trebuie să primiți bani, se dă IBAN-ul, nu datele cardului, deoarece cardul este un instrument de plată, nu de încasare.
9. Taxe noi la momentul retragerii, de orice fel, când încercați să scoateți o sumă dintr-o platformă.

Un lucru important, din comunicatul din 28 octombrie 2026: absența greșelilor gramaticale, un logo familiar sau aspectul profesionist al unei pagini nu confirmă autenticitatea, pentru că instrumentele de inteligență artificială pot genera texte și materiale vizuale convingătoare. Același comunicat precizează că „https” arată o conexiune criptată, dar nu dovedește că magazinul este legitim. Verificarea sursei și a cererii rămâne esențială.

Ce faceți dacă ați plătit sau ați dat date

Ordinea contează. Primul pas este întotdeauna banca, pentru că timpul contează.

1. Sunați banca imediat, pe canalele oficiale. Poliția Română recomandă ca, dacă ați introdus date bancare pe un site suspect, ați comunicat coduri de securitate sau observați operațiuni pe care nu le recunoașteți, să contactați banca fără întârziere pentru măsurile necesare. Folosiți numărul de pe cardul dumneavoastră sau de pe site-ul băncii, nu un număr primit în mesajul suspect.
2. Dacă ați comunicat datele cardului, cereți blocarea acestuia. Într-un comunicat al Poliției, la întrebarea „ați divulgat datele cardului?”, răspunsul este să sunați imediat banca pentru blocarea lui.
3. Păstrați dovezile. Poliția Română recomandă să păstrați mesajele, adresele site-urilor, capturile de ecran și dovezile tranzacțiilor. Nu ștergeți nimic înainte de a fi făcut o copie.
4. Schimbați parolele conturilor la care ați putut da acces. Comunicatul din 18 decembrie 2025 recomandă schimbarea imediată a parolelor dacă ați interacționat cu o pagină suspectă. Dacă folosiți aceeași parolă în mai multe conturi, schimbați-o peste tot.
5. Dacă ați instalat o aplicație de control de la distanță, anunțați banca și spuneți clar acest lucru. Comunicatul din 11 noiembrie 2023 explică de ce contează: odată cu accesul la dispozitiv, atacatorii pot ajunge la toate datele personale și bancare accesibile prin el.
6. Sesizați Poliția și notificați DNSC. Detaliile sunt în secțiunea de mai jos.

Pentru recuperarea banilor nu putem face promisiuni, iar rezultatul depinde de caz. Ce se poate cere, prin ce căi și cu ce șanse realiste, găsiți în ghidul despre recuperarea banilor după o înșelăciune.

Ce nu faceți

• Nu trimiteți sume suplimentare pentru a „debloca” un câștig sau o retragere. Pentru investițiile false, comunicatul din 2023 descrie exact acest mecanism: se cer noi plăți, sub forma „taxelor de retragere”.
• Nu plătiți „amenzi” prin linkuri, pop-up-uri sau pagini web. Autoritățile nu cer așa ceva.
• Nu introduceți PIN-ul pe site-uri și nu îl comunicați telefonic. Poliția Română spune clar acest lucru în recomandările din 2023.
• Nu sunați numerele de telefon afișate pe o pagină suspectă. Comunicatul din 18 decembrie 2025 recomandă să nu apelați un număr menționat într-un mesaj de acest tip și să verificați informațiile doar pe canalele oficiale.
• Nu vă rușinați. Poliția Română notează, în recomandările din 2023, că oricine poate fi victimă și poate propaga, fără să știe, fraudele online. De aceea cere ca ele să fie raportate autorităților competente.

Unde raportați

Există mai multe adrese, cu roluri diferite. Nu se exclud între ele.

Banca. Primul contact, atunci când sunt implicați bani sau date bancare, așa cum arată pașii de mai sus.

Poliția Română. În comunicatul din 28 octombrie 2026, Poliția recomandă ca victimele unei fraude să sesizeze Poliția. Pe pagina sa de contact, Inspectoratul General al Poliției Române arată că urgențele nu pot fi semnalate prin site sau prin adresele de e-mail și că, dacă situația este o urgență, se apelează 112. Aceeași pagină oferă un formular pentru cereri și sesizări formulate în temeiul Ordonanței Guvernului nr. 27/2002 privind soluționarea petițiilor și precizează că petițiile pot fi trimise și pe adresa igpr@politiaromana.ro. O plângere penală are însă cerințe proprii de formă. Le explicăm, în ordine, în ghidul despre plângerea penală pentru înșelăciune online.

DNSC. Același comunicat din 28 octombrie 2026 recomandă să notificați DNSC la numărul 1911 sau prin platforma pnrisc.dnsc.ro. Diferența dintre DNSC și Poliție este explicată în ghidul DNSC sau Poliția: unde raportați o fraudă online.

ASF, pentru investiții. Pagina ASF „Atenție la entități neautorizate!” oferă un număr de telefon și o adresă de e-mail pentru verificări și pentru semnalarea firmelor suspecte. Dacă vi se propune un grup de investiții pe WhatsApp sau Telegram, aceeași pagină sfătuiește să raportați grupul pe platformă și să blocați contactele.

Cum verificați înainte să plătiți

Prevenirea nu este niciodată sigură, dar câteva verificări simple elimină o parte din capcane.

La cumpărături

1. Tastați singuri adresa magazinului în browser sau folosiți aplicația oficială, în loc să dați click pe o reclamă sau pe un link primit (Poliția Română, 28 octombrie 2026).
2. Verificați adresa completă a site-ului, identitatea comerciantului și informațiile despre contact, livrare și retur. Comparați prețurile și luați-vă timp, mai ales când oferta vine cu presiunea de a plăti imediat.
3. Cumpărați de pe site-uri pe care le cunoașteți sau le-ați mai folosit și citiți recenziile comerciantului (comunicatul din 10 noiembrie 2022).
4. Dacă puteți, alegeți plata ramburs, adică plata la livrare.
5. Păstrați documentele plăților făcute online și salvați sau tipăriți comanda, împreună cu termenii și condițiile de pe site de la momentul cumpărării.
6. Când cumpărați de la persoane fizice, cereți documentele de proveniență ale produsului (factura sau bonul fiscal inițial), după cum recomandă Poliția Română în comunicatul din 2022.
7. Înainte de a confirma o plată în aplicația bancară, citiți suma și beneficiarul afișate. Nu aprobați operațiuni pe care nu le-ați inițiat.

La investiții

1. Verificați dacă firma sau platforma este autorizată. Pagina ASF spune că registrul autorității este public și poate fi accesat gratuit și trimite și către secțiunea „Alerte investitori” de pe site-ul ASF, ca și către portalul internațional IOSCO pentru alerte.
2. Cereți informații în scris, de exemplu documente ale companiei, și citiți-le cu atenție, așa cum recomandă Poliția Română în comunicatul din 2023.
3. Fiți sceptici față de promisiunile de câștig rapid și față de ofertele „limitate în timp”. Investițiile implică riscuri, iar nicio entitate autorizată nu poate asigura profituri.
4. Nu instalați aplicații de control de la distanță la cererea unor necunoscuți.
5. Nu comunicați date personale sau financiare altor persoane decât celor autorizate.

La telefon și pe e-mail

Dacă un apel sau un mesaj pretinde că vine de la bancă sau de la o instituție, opriți conversația și verificați cererea contactând instituția pe alt canal decât cel prin care ați fost abordat. Această regulă apare explicit în recomandările din 2023, care mai spun că mesajele false conțin adesea formule de adresare impersonale, greșeli gramaticale sau de exprimare. Reținem însă și avertismentul din 2026: lipsa greșelilor nu dovedește autenticitatea, deci verificarea pe un alt canal rămâne regula de bază.

Exemple de înșelăciune, pe scurt

Pentru cine caută „exemple de înșelăciune”, iată situațiile tipice descrise în comunicatele Poliției Române citate mai sus. Povestirile sunt generice, fără persoane sau sume reale.

• Anunțul cu avans. Un anunț de vânzare online. Cumpărătorul este convins să transfere suma cerută, iar bunul nu mai ajunge la el: este vânzarea fictivă descrisă de Poliție. Plata la livrare reduce acest risc.
• Coletul cu taxă. Primiți un SMS despre un colet blocat și un link pentru o taxă mică. Pagina de plată cere datele cardului. Verificarea corectă se face în aplicația oficială a curierului sau pe site-ul comerciantului.
• „Consilierul” investițional. După ce ați lăsat datele într-un formular dintr-o reclamă, vă sună o persoană care vă propune să începeți cu o sumă mică, în criptomonede. Apoi vă cere să instalați o aplicație de control de la distanță. Este tiparul pe care Poliția îl descrie în comunicatul din 2023.
• „Amenda” de la o autoritate. Pe ecran apare un mesaj care spune că dispozitivul a fost blocat și că aveți de plătit o amendă într-un termen foarte scurt. Este scenariul din comunicatul din decembrie 2025.
• Rambursarea care cere un cod. Cineva vă spune că vă returnează o sumă și vă cere să aprobați o plată sau să dictați un cod. Poliția Română spune că nu trebuie să aprobați o plată ca să primiți o rambursare.

Înșelăciune, fraudă online, fraudă informatică: care e diferența

Termenii se folosesc adesea ca sinonime în limbajul curent, iar comunicatele Poliției Române vorbesc de „fraude online” și de „înșelătorii”. În drept, însă, înșelăciunea și fraudele informatice sunt infracțiuni distincte, cu elemente proprii. Nu detaliem aici definițiile și pedepsele, care se găsesc în textele de lege publicate oficial. Pentru ce faceți în practică, ghidul de față este suficient.

Datele dumneavoastră publice pot fi folosite împotriva dumneavoastră

Înșelătorii folosesc uneori informații deja publice (un nume, un telefon, un loc de muncă) pentru ca mesajul să pară credibil. Remove Me face o analiză gratuită, fără înregistrare. Căutăm în surse publice, în scurgerile de date cunoscute (prin Have I Been Pwned) și într-un registru de brokeri de date. Raportul se deschide cu un cod din 6 cifre trimis pe adresa dumneavoastră de e-mail. Remove Me nu trimite încă cereri de ștergere în numele dumneavoastră. Începeți analiza gratuită.

Întrebări frecvente

Ce înseamnă „escrocherii online”?

Este termenul folosit în limbajul curent pentru aceleași scheme: tentative de a obține bani sau date prin înșelăciune, pe internet. Mai sus găsiți cele descrise de Poliția Română: vânzări fictive, fraude cu investiții, mesaje despre livrări și rambursări, pagini care imită autorități sau bănci.

Pot fi înșelat chiar dacă sunt atent?

Da. Poliția Română notează, în recomandările din 2023, că oricine poate fi victimă. Mesajele pot fi bine scrise, iar o pagină poate arăta profesionist. De aceea contează procedura, nu intuiția: verificați cererea pe un canal ales de dumneavoastră și nu acționați sub presiune.

Ce fac dacă am primit un mesaj suspect, dar nu am plătit?

Nu răspundeți, nu deschideți linkul și nu sunați la numărul din mesaj. Poliția Română încheie recomandările din 2023 cu o idee simplă: pentru a evita răspândirea înșelăciunilor, raportați-le autorităților competente.

Trebuie să anunț banca și dacă am dat doar parola sau un cod?

Da. Poliția Română recomandă să contactați imediat banca și dacă ați comunicat coduri de securitate sau dacă observați operațiuni pe care nu le recunoașteți.

Ce spune ASF despre investițiile cu câștiguri mari?

Potrivit paginii ASF, trebuie verificată întotdeauna legitimitatea firmelor de investiții, iar o entitate autorizată nu poate asigura câștiguri. Pagina avertizează și asupra site-urilor clonă ale unor brokeri legitimi și asupra presiunii prin apeluri sau mesaje repetate.

Surse

Pagini citite la 6 noiembrie 2026. Datele publicării sunt cele afișate pe paginile respective.

• Poliția Română: De Black Friday #SigurantaOnline recomandă verificarea ofertelor, a solicitărilor de plată și a mesajelor despre livrări sau rambursări (28 octombrie 2026)
• Poliția Română: Cumpărături online în siguranță (10 noiembrie 2022)
• Poliția Română: Atenție la fraudele cu investiții! (11 noiembrie 2023)
• Poliția Română: #SigurantaOnline, 10 recomandări despre cum să vă protejați de fraudele din online (7 februarie 2023)
• Poliția Română: Atenție la noul mod de fraudă prin impersonarea Poliției Române și a DNSC (18 decembrie 2025)
• Poliția Română: Contact și petiții online
• ASF: Atenție la entități neautorizate!